ISTORIATUL NUMELUI

Cînd este vorba de numele Golubaţ, se leagă multe înteresante legende.

Odată la tron a trăit foarte frumoasă prinţeză care sa numit Golubana, care a ignorat dragostea lui Pasa-turc, şi pentru aceea a fost înţepată de stînca "Baba Cai"- şi oraşul după Golubana-Golubaţ. Oraşul este legat cu lantul greu pe stînca "Baba Cai", aşa că este în întregime utilizată cirkulaţia şi pe apă şi pe pămînt. Paşa turcese a strigat " Babo, căiestete" şi de aceca stînca a primit numele "Baba Cai". Magistrala ce trece pe sub "Golubacki Grad" duce la Gerdap.

După legenda II (dova) stînca a primit numele după vorbele turceşti "Babo" (tată) şi "Cai" -piatră. După legenda III (treia) prinţeza vizantici Jerina (soţia despotului Giuragi) sa ocupat cu hrănirea porumbilor pe stîncă, şi pentru acea a primit oraşul numele Golubaţ. După o altă legendă turnurile cetăţi amintesc la porumbei de pe fotografie. După acea e ridicat turnul care seamănă cu o pălărie, ca să zboare porumbei care au adus scrisori şi să se poată opri pe "Tunul Pălărie". Se mai crede că porumbei şi-au făcut cuib în stîncile din înprejur, ca şi în ziva de azi este întrebuintat cuvîntul "porumbel", şi nu numai în limba sîrbă, ci şi în limba germană, magiară , turcească şi în alte limbi. De acea porumbelul este simbolul oraşului şi să găseşte pe blazonul adică semnul simbolik al Comunei.

Aurul romanilor

Existâ multe poveşti şi credinta câ demult a fost pierdut aurul romanilor.

Una dintre ele dateazâ chiar din secolul I e.n. Pe aici se vorbeste câ ar fi trecut câruta romanilor încârcatâ cu douâ figuri de berbec, lucrate din aur curat, destinate unei regine egiptene necunoscute. Cârutaşilor, drumul le-a fost obositor, aşadar au râmas şa se odihneasca într-o peşterâ. De atunci se pierde orice urmâ – râmas numai legenda. Se spune câ oricine intrâ în peştera aceea, se pierde pentru totdeauna.

Rusalke

În Brnica (lângâ Golubâţ) joia, iar în Neresnici duminica dupâ Duhova, se sârbâtoresc „Micile rusalke”(soarecele rusale).

Rusalke înseamnâ praznicul Duhurilor, dar şi numai câderea în transâ, care este credinta odâncâ a tuturor târanilor din aceşt tinut, urmarea fiind aceea câ duhurile şi zâna pâtruncl numai la persoane de sex feminin.

Zâne

În special în zona Ho,olinska sunt multe poveşti despre zanele padurilor exista locuri denumite maşina zânei.

MĂNĂSTIREA TUMAN

După o altă legendă Miloş a plecat la vînătoare, a pocnit neştind că a rănit pe călugărul Zosim Sinait, care a văzut că nu mai are scăpare spuse: "Aici mă lasă, aici mă lasă să mor!"

Spunîndui lui Miloş în ispăşire părîndui rău, iar Miloş ridică mănăstirea în locul unde sa îngropat călugărul Zosim şi ia dat numele Tuman. Cu repararea mănăstiri sînt găsite moşti acestui călugăr - posnic chiar în locul unde oameni sau rugat la mormîntul lui Sv. Zosim. În jurul mănăstiri sînt ridicate clădiri pentru dedicarea călugerilor, şi alte clădiri economice de întrebuintare.

În relicvi, pe lînga moşti Svîntuluî Zosim trebuîe să spunem că să găseşte o iconită rusească şi se crede că are mare putere pentru organismul omenesc. După puterea duhovnică, mănăstirea a avut şi un loc principal cînd sau ridicat nemulţumirile locuitorilor din îprejur. Această mănăstire este femeiască unde trăiesc patru călugăriţă şi un călugăr şi un popă.

Good water in Klenje

Golubac area is full of mineral springs such as Dobra voda (Eng. Good Water) in Klenje village.

One of the first Christian churches in the area, dedicated to Saint Dominica Martyred (Serbian: Sveta Velikomučenica Nedelja), was built here. Present church was erected on foundations of a building dating back to 13th century and remains of it can still be seen.

A legend says that a church was built on a place called Duboki potok (Eng. Deep Creek) where Roman soldiers beheaded a girl who had refused to renounce her faith, Christianity. The spring has always been considered as curative – locals believe it heals eye illnesses and general body weakness.

ZAVIŞA ŢRNI

Este placa de amintire la viteazului din Polonia care a apărut cetatea luptînduse înpotriva turcilor.

După legendă, Zavişa a fost prins de turci, care iau jumulit pielea, iau tăiat capul şi l-au implut cu paie de grîu şi aşa l-au trimis la sultanul turcesc. Tot aşa au trecut şi încă trei viteji care erau pe lîngă Zavişa şi-l ajutau.

Mortea lui Zavişa s-a auzit nu numaî în împrejurul comunei Golubaţ ci şi în toată Europa, mai ales în Polonia care nu-l uita-nici în ziva de azi, plîngînd după un viteaz aşa mare. Printre alte legende să mai spune că ar fi îngropat în jurul mănăstiri Tuman care se găseşte in apropiere dar această enigmă pot spune numaî arheologii.

top