Natura

Dunârea

Cea mai importantâ sursâ naturalâ, cel mai atractiv potenţial al acestei zone aflat sub protecţia orasului Golubât, este Dunarea. Aici, ea atinge cea mai marelatime de pe tot parcursul ei. În dreptul Golubâţului are chiar 6,5 de km.

.

Parcul Naţional Derdap

Este cel mai mare par national din Serbia (63.608 ha) si ocupa mai mult de jumatate din teritoriul oraşului Golubât.

Clisura Derdap

Denumitâ si „Porta de fier”, clisura Derdap este cea mai mare strâpungere de ape din Europa, care cu putarea ei a desparţit Munţii carpaţi pe o lungime de 90 de km.

Lacui Derdap

S-a format prin constructia hidrocentralei „Porţile de fier”, în anul 1971. şi este cel mai mare lac artificial din Serbia. Se întinde pe o suprafatâ de 253 km2. Lacul se numârâ şi printre cele mai adânci din Europa, iar în dreptul Golubâţului are iâţimea de 6,5 km.

Canionul râului a Brnica

Canionul cuprinde vârsarea râului Brnica în Dunare mai jos de clisura Golubâţului, are clima temperatâ şi variate specii de plante si animale. Acest canion oferâ una din cele mai frumoase trecâtori ale Parcului naţional.

Plimbare pe cârarea Bosman-Sokolovac

Se trece din nou prin acelasi renumit rezervat al naturii, urcându-se pe stâncile ridicate deasupra Dunârii.

Privelişti

Pe teritoriul Golubâţului se gâsesc mare numâr de privelisti impunâtoare, conturate de vârfurile munţilor şi unicatele stâncilor.

Okmejdan – 378 m Venac – 558 m Crni vrh – 624 m Lazino brdo – 468 m Kljane – 420 m Kraku-lung – 604 m Kornovski vis – 632 m Orlova – 462 m

Rapanis – 586 m Jezdin vrh – 685 m Salčn – 565 m Starčev vrh – 505 m Ložana – 422 m Kugljev vrh – 476 m Sečinski vrh – 626 m

Cascade

Cascada de la Ridan este a adevâratâ oazâ, aflatâ pe drumul magistral, cu loc de popas frumos amenajat cu mese si bânci. Direct de subcascadâ izvoreşte un izvor cu apâ rece de munte.

top

Important

Cetatea "Golubacki Grad"

Cetatea " Golubacki Grad" din anul 1948 sete sub ocrotirea întreprinderi de ocrotire a monumentul de cultură, cînd a fost definită ca monumentul de cultură imobilă. Se găseşte în parcul national " Gerdap" (63.400 ha) şi în cadrul rezervatului special al naturi "Golubacki Grad" care este în suprafaţă de 23.04ha.

Cetatea se pomeneşte în primul rînd înka în anul 1335. ca fortificaţie de armata ungară, dar nu se ştei înca cu precizie cînd a apărut şi care această cetate.

În timpul conduceri domnitorilui autocratie Despotul Stefan Lazarevic a fost în autoritatea sîrbă , iar după mortea domnitorului Stefan (1427) ajunge la modificări în autorităţi. În Romînia să găsesţe cetatea Laslovar, care a ridicato Zigmund pentru a se apăra pe Turci şi în acest loc a fost şi comanda. Pactul din Segedin de linişte întru Unguri şi Turci în anul 1444. castelul sîrb a fost renovat şi în compunerea lui a întrat şi araşul Golubat.

Cetatea este ridicată pe timpul luptelor cu muniţii reci, pe stînci înalte la intrarea în strînetoarea Gerdap, pentru că de aci, cel mai bine se vedea toată împrejurimea, şi a putut să se supravegeze toate mişcările fie în susul sau în josul apei Dunări.

Stîncile înalte Ridana, care spre răsărit şi sud se dobor, oraşului au ajutat mult la apărarea din partea ocupatorilor. Din partea de nord Dunărea a fost şi a întins apărare, iar unicul loc de apropiere sau de trecere dintro parte în cealaltă au fost groapele sau tranşcele de apa.

Dar, întărilurile sau fortificaţiile din înprejur şi mai vechi, întărilurile fac I, II, III, IV şi V culi (turnuri) cu zidurile care le leagă. Acestea fac unicatele întărituri între ele, unde au fost toate elementele de apărare şi de funcţionare specială.

Întăriturile pe din afară fac cele VI, VII, şi VIII cetăţi (culi)-turnuri, făcute pentru a întări apărarea cetăţi, pe cînd din partea cealaltă a fost nevoită să apere poruncile păzitorului cetăţi, care mai tîrziu au fost reparate cu duplarea zidurilor turnurilor (culiror) cu jumăte de cerc şi cu figuri de poligon, cum ar putea să se acomanda de apărarca de muniţia cu foc. Să crede că a apărut în secolul 15, şi că este în legătură cu despotul (tiranicul) Stefan. Piatra pentru oraş e a scoasă din maidan care sa găsit în apropiere. Piatra e strînsă între bucăţi şi cu malter legată. Pe lîngă piatră foarte puţin e întrebuiţată ţigla arsă. Aceasta se găseşte în turnul cel mai mare şi cel mai folositor şi la arcurile de asupra intrări şi pe lingă ieşirea principală.

În apropierea cetăţi să găsesc ruinile de pe timpul Turcilor unde au făcut baie şi cula de molitvă , care au existat, care au fost sparte şi ruinate pe comanda cniazului Milos. Ruinele ce au rămas se văd şi este nevoie să se facă o supravegere arheologică. Înaintea I (primului) război mondial, prin stînca unde să găseşte cetatea, trece magistrala (drumul).

Vlasi şi Rusalke

Vlasi au populat ostrovul Balkan înaintea altor popoare.

Magia, vraja este un ritual important în viata şi obiceiurile lor şi în tot ceea ce vlasi cred, are în anumit fel caracter mistic.

Aşezarea antica

Vicus cuppae şi Castrum Nove farmecâ viaţa de zi cu zi din aceasta parte.

Localitatea anticâ Castrum Nove a fost locuitâ încâ din secolul I î.e.m. Aceasta se confirmâ prin descoperirile arheologice ale portolui si oraşului, aflat pe malui stâng al râului şi oraşului, aflat pe malul stâng al râului Cezave, în apropiere de vârsarea lui în Dunâre. Din pâcate, o parte din localitate se ofiâ sub apâ.

Asezârile Usije şi Vinci

Asezârile Usije şi Vinci se gâsesc in susul Dunârii fâtâ de Golubâţ si în partea de nord al acestuiâ, chiar pe malul Dunârii.

top

Tradiţia

MĂNĂSTIREA TUMAN

Este îndăpărtată de Golubaţ la 9km. Este ridicat într-un ambient minunat în natură fără un aer înabuşitor, unde liniştea deranjează numai rîul Tuman. Această mănăstîre este ridicată în secolul al 14, înaitea luptei de la Kosovo.

Este ridicat în stilul Vizantin-Serb, îl înfrumoaşă tează ferestrele care au cîte dovă sunete care se pronuntă într-una cu o rezonantă acustică pentru o mănăstire. Este destinată sfîntului Arhangel Gavrilo, dar e moştinirea lui Milos Obilic, pe care este legat şi numele mănăstiri. Pentru că a început să se zidească înaintea luptei de la Kosovo, cînd a ajuns zidirea pînă la ferestrele mănăstiri, kneazul Lazar a chemat pe Miloş in luptă spunîndui " Aici lasă, astrînge armata ta din regiunea Stig, şi vino la Kosovo să ne luptăm pentru pămîntul nostru strămoseşc!" Aceasta este una din legende după care a primit mănăstirea Tuman numele.

După o altă legendă Miloş a plecat la vînătoare, a pocnit neştind că a rănit pe călugărul Zosim Sinait, care a văzut că nu mai are scăpare spuse: "Aici mă lasă, aici mă lasă să mor!" Spunîndui lui Miloş în ispăşire părîndui rău, iar Miloş ridică mănăstirea în locul unde sa îngropat călugărul Zosim şi ia dat numele Tuman.

Cu repararea mănăstiri sînt găsite moşti acestui călugăr - posnic chiar în locul unde oameni sau rugat la mormîntul lui Sv. Zosim. În jurul mănăstiri sînt ridicate clădiri pentru dedicarea călugerilor, şi alte clădiri economice de întrebuintare. În relicvi, pe lînga moşti Svîntuluî Zosim trebuîe să spunem că să găseşte o iconită rusească şi se crede că are mare putere pentru organismul omenesc.

După puterea duhovnică, mănăstirea a avut şi un loc principal cînd sau ridicat nemulţumirile locuitorilor din îprejur. Această mănăstire este femeiască unde trăiesc patru călugăriţă şi un călugăr şi un popă.

LOCUL UNDE A POSTIT SVÎNTUL ZOSIM SÎNAIT

Acest loc e peştera în apropierea mănăstiri adînc în pădure. În peşteră a trăit Sfîntul Zosim cu o viaţă de isposnic total, pe care la dedicat lui bunul Dumnezeu.

În anii 50. din veacul trecut peştera este adaptată în capelă cînd duhovnicul şi-a decis viaţa lui în singurătate şi tăcere-linişte duhovnică. Aceasta a fost Sfîntul Pahomie.

În apropierea clădiri posnice se mai găseşte un izvor cu cascade de apă, şi se crede că apa are putere de a lecui trecători care vin în acest loc. Clădirea isposnică are odăi de rugăciune care se găsesc la intrarea în peşteră, cu trei camere jos şi cinci camere la etaj.

Prezentarea etno în Dobra i Sladinac

La kilometrul 25, în josul Golubâţului în aproppierea localitâţii antice Castrum Nove, se situeazâ satul Dobra.

Pânâ în sat se ajunge pe drumul magistral al „Clisurii Dunârii”, şi se afla pe terenul „Parcului naţional” şi nu mai este nevoie sâ pomenim de curâţenia şi aerul nepoluat.

Sâlaşele

Sâlaşele sunt risipite pe mare întindere a salutui Dobra, de la pârâul Asin pânâ la Bosmana.

Apa râului Dobra este rece si adâncâ. Acum, sunt în mare parte pârâsite, fiind locuite în numâr mic de câtre cei râmaşi.

Organizarea vizitelor

Agentia de turism din Golubac organizeazâ drumeţii şi vizite în jurul Golubâţului. Se pot organiza grupuri de turişti sau individual, cu ghid, sau fârâ. Sunaţi –ne pentru a obţine şi alte informaţii ulile.

top